Volumul II

Acest volum concretizează etapa a doua a unui  proiect amplu, început în 2014,  ce constă în înregistrarea tuturor jocurilor şi dansurilor populare, conform criteriilor de exigenţă documentaristică, în format video ( .avi ), în timp real, cu suport audio. S-a urmărit cu precădere crearea unui material de studiu în beneficiul viitorilor instructori de dans care vor activa în judeţul Tulcea şi care să cuprindă toate dansurile şi jocurile populare publicate sub semnătura maestrului Roman Jora: „Folclor coregrafic nord dobrogean”, 1982, „Folclor coregrafic nord dobrogean”, partea a II-a, 2006, „Folclor muzical coregrafic aromân şi meglenoromân”, 2007, de asemenea este vorba de dansuri publicate de Gheorghe Popescu Judeţ în lucrarea „Jocurile populare din Dobrogea”, apărută în 1964,  precum şi de dansuri şi jocuri dobrogene încă neindexate în lucrări de specialitate, dar şi de materialul documentaristic al cărui obiect face lucrarea „Folclor muzical coregrafic al ruşilor lipoveni din Judeţul Tulcea”.

„Restaurarea patrimoniului cultural imaterial nord-dobrogean” este un proiect derulat de Centrul Cultural „Jean Bart” Tulcea, prin Secţia Cercetarea, Conservarea şi Promovarea Culturii, sub egida Consiliului Judeţean Tulcea, fiind coordonat din punct de vedere ştiinţific de maestrul coregraf  Roman Jora. Dacă în primă fază eforturile specialiştilor implicaţi s-au concentrat exclusiv pe documentarea ştiinţifică a dansurilor populare nord-dobrogene cu specific pur românesc, în partea a doua obiectul de studiu îl reprezintă folclorul coregrafic al minorităţilor.

Au fost documentate dansurile ruşilor lipoveni din lucrarea „Folclor muzical coregrafic al ruşilor lipoveni din Judeţul Tulcea”, Editura Ex Ponto, 2014, îndeosebi cele culese din localităţile Carcaliu, Jurilovca, Sarichioi, Mahmudia, Sulina, Tulcea, fie direct de la informatori, fie aflate în repertoriul ansamblurilor locale „Slaveanca”, „Verba”, „Juravli”, „Landâş”, „Ceaika”, respectiv „Lotca”. Exemplificarea dansurilor ruşilor lipoveni s-a realizat prin implicarea ansamblurilor „Molodţî” şi „Solovei” ale Comunităţilor Ruşilor Lipoveni Tulcea, dar şi „Salsovia”, al Căminului Cultural Mahmudia.

Pentru editarea coregrafică a dansurilor bulgăreşti s-a consultat lucrarea „Dansuri ale naţionalităţilor conlocuitoare din Republica Populară Română”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1958, apărută sub îngrijirea distinsei doamne coregraf Anca Giurchescu ( 1930-2015 ), pe lângă experienţa cercetărilor în teren efectuate de coregraful Roman Jora, fiind documentate dansurile din satul Lunca, comuna Ceamurlia de Jos, prin intermediul dansatorilor din ansamblul „Salsovia”, din Mahmudia.

Folclorul muzical coregrafic aromân şi meglenoromân este prezent în acest volum cu dansuri din localităţile Sarighiol de Deal, Stejaru, Ceamurlia de Sus, Lăstuni, Nicolae Bălcescu, precum şi din comuna Cerna, în ceea ce priveşte folclorul meglenoromân. În acest sens ne-am bucurat de participarea Ansamblului aromân „Dor”, din Sarighiol de Deal, coordonat de profesorul Dumitru Caimacan, dar şi de cea a ansamblului meglenoromân „Altona”, din Cerna, coordonat de bibliotecara Dumitra Petrică.

Fondul instrumental  a fost asigurat de instrumentiştii Ifrim Nicolae ( vioară, mandolină – pentru dansurile cu specific aromân şi meglenoromân, precum şi pentru dansurile lipoveneşti), Aurelian Croitoru ( acordeon, braci – pentru dansurile aromâneşti şi meglenoromâne, ale ruşilor lipoveni şi bulgăreşti şi pentru cele de societate), dar şi de Negură Ştefan ( caval, fluier, cimpoi – pentru dansurile cu specific aromân şi meglenoromân şi dansurile bulgăreşti), iar asistenţa tehnică şi  procesarea audio video de Nicolae Caraignat.